Într-o săptămână pe care o vrem frumoasă, căci, da, avem de sărbătorit diverse, se pare că ploaia nu ne cruță. Așa că… sus umbrela!

Fiecare are un asemenea accesoriu la îndemână, desigur, însă vreau să subliniez că eu, una, am avut parte de mai multe. Un lucru util, care apără de ploaie, cu care îți poți face loc în mulțime, care poate împunge aerul convingător, care se poate deschide și închide după voia stăpânului și fericitului posesor de umbrelă, e musai să fie nelipsit fiecăruia dintre noi. Așa am considerat și eu, chiar am mers mai departe cu grija de a o alege pe cea mai bună, cea mai veselă, colorată și… impermeabilă. Până când am căpătat o anumită iscusință în a cumpăra mereu alta. De ce? O dată cu talentul de a cumpăra umbrele am dezvoltat și unul în a le pierde pe cele avute.

Așa a fost soarta primei umbrele, celei de-a doua, celei de-a treia, iar cu a patra au fost adevărate slalomuri în a o păstra. Prima, biata de ea, a fost o umbrelă mare, roz, frumușică și destul de trainică. Dar a fost uitată într-un loc în care, se pare, lumea avea nevoie de umbrele. Așa că mi-am promis să o înlocuiesc cu altceva mai bun. Tot sperând să îmi iau una și mai mare, și mai roz, m-am oprit asupra unei umbrele cafeniu-deschis, mare într-adevăr, trainică și ea. Dar a avut aceeași soartă, după ce și-a făcut stadiul de apărătoare de ploaie în câteva rânduri. Și pe ea am pierdut-o într-un loc în care era nevoie mare, mare de umbrele. Pe cea de-a treia am ales-o ceva mai cu buline, mai albastră și mai urâtă, mai greu de însușit, în caz că o abandonez din întâmplare pe undeva. În momentul de față, e pe undeva unde o pot repera, o pot recupera și reutiliza. Dar știu că nu mă ajută mai deloc sătpămâna aceasta, și nici gândul la ea nu mă apără de ploi prea tare.

Cea de-a patra umbrelă a trecut și ea prin riscurile inerente de pierdere, uitare și abandon. Dar încă defilez cu ea sus, și mulțumită unor oameni de bine sau atenției mele care s-a mai ascuțit între timp (nu foarte mult), încă formăm un cuplu perfect.

Așa că, nu am a mă plânge, ploaia să cadă, umbrela sus!