Titlul piesei nu mai are nevoie de vreun comentariu aparte. « Strangers in the Night », a lui Frank Sinatra, e un simplu inceput pentru o poveste. O poveste care incepe de nicaieri si se termina cu ce e mai personal in fiecare dintre cei doi actori. Cu secrete ce, o data dezvaluite, schimba sensul subinteles al titlului de « straini in noapte ».

Prima impresie

Un subiect usor de inteles reprezinta fundalul pe care se desfasoara jocul actoricesc. Jocul in sine, purtand semnaturile Florin Piersic (el) si Medeea Marinescu (ea), reprezinta actiunea ce nu trebuie ratata. El si ea trec prin mai multe desfasurari de ipostaze, iar raporturile intre cei doi se schimba asemeni unui caleidoscop, dezvaluind adevaruri diferite. Interpretarea creeaza impresia de naturalete, lasand spectatorul sa ghiceasca un joc spontan inspirat.

Adevarul adevarat

Dinamica piesei este una constanta, pastrand spectatorul curios pana la finalul spectacolului. Poate mai mult decat constanta, sporeste treptat gradul de interes al audientei pentru… adevarul adevarat. Si cum fiecare trecere de la un rol la altul (caci trebuie sa spun ca Medeea Marinescu – Juliette, face aceste treceri in mod aproape socant) intriga din ce in ce mai mult, scena finala intriga si emotioneaza in cel mai inalt grad. Si o face lasand fiecare spectator din sala sa-si puna intrebari.

Asa incat fiecare dintre noi porneste de la intrebarile fata de scena, si pleaca acasa cu intrebarile sale. Cum e viata, de fapt ?

Dincolo de adevaruri

In afara de punerea in scena a unei situatii de viata care se dovedeste cel putin bizara, m-am intrebat de ce desfasurarea actiunii se petrece asa cum se petrece. Cu schimburi de roluri si scenarii diferite, care nu au aproape deloc legatura unele cu altele. Sau au o legatura foarte slaba. Aproape fortata.

Acest lucru ar putea transmite ceva. Rolurile de doamna, de tarfa, de jurnalista, ale lui Juliette, un rol cameleonic asumat de Medeea Marinescu, starnesc nedumeriri lui Pierre. Si suscita anumite discutii, pe teme diverse, care pun cap la cap viata nu intocmai fericita a unui Pierre interpretat ireprosabil de Florin Piersic.

Asa ca, fiecare dintre scenariile enumerate mai sus propune intrebari specifice. Si astefel de intrebari pot conduce la concluzii, la replici si marturisiri distincte, care tradeaza anumite trairi. Un personaj este supus unor trairi diferite, si unui cumul de trasaturi de personalitate care il determina sa raspunda la anumite probleme cu adevaruri ale sufletului cat se poate de diferite. Contradictorii uneori, unele cu altele.

Altfel spus, piesa ne invita sa privim pe tot parcursul sau, si dincolo de adevaruri, la trairi, emotii, sentimente, structuri sufletesti care pot face dintr-un simplu Pierre, un personaj complex.

Va invit cu drag sa descoperiti acestea, si mai mult decat acestea, la piesa « Straini in noapte » (regia Radu Beligan).