Reclama celor „doi frați” spune o poveste. E un clip scurt, grăitor, care adresează tinerilor ideea de a cumpăra batoanele respective. Ceea ce mă intrigă este însă modul cum se învârte reclama în jurul ideii de… frați.
Mai întâi, că nu se folosește în video direct termenul de frate. Apare, în schimb, sora, care dă o mână de ajutor într-o chestiune de frate mai mic. În loc de frate, se pronunță și se afișează o soră, iar mesajul, în loc de a fi recepționat într-o secundă, e receptat în doi timpi. Lucrul pe care vreau să îl subliniez este viteza cu care se înțelege mesajul. O fracțiune de secundă poate schimba eficiența mesajului, în bine sau în rău. În acest caz, după părerea mea, mai degrabă în rău. Apoi, batonul „doi frați” este împărțit tot cu o persoană feminină, dar cu care puștiul nu pare să fie frate.
Dacă vrem să ne raportăm la numele batonului, și să-i oferim sens într-o reclamă, ar trebui atacat direct primul înțeles la care te gândești când pronunți doi frați. Doi băieți, doi puști, doi frați. Sau măcar să știm de un frate dintre cei doi. În schimb, în anunț se vorbește despre soră, și o colegă admirată. „Doi frați” nu se împarte între 2 frați, ci cu o colegă. Așa că sensul se pierde pe undeva, dacă îți pui întrebarea esențială – De ce să aleg batonul acesta și nu altceva? Faptul că sora mai mare recomandă batonul Vel Pitar pentru o posibilă cucerire nu e un argument prea convingător. Se întâmplă așa datorită înlocuirii referentului în drept a fi folosit – cu un altul.
Restul mesajului nu reușește să dobândească forță de convingere și să iasă cumva în evidență. “De acum va fi mai ușor” (ce?), “Bucuria de a împărți cu cei dragi” (știam cu toții despre ea) sunt fraze des întâlnite și, ca atare, prea comune pentru a fi memorabile.
Per ansamblu, reclama lor video este agreabilă, însă din punct de vedere al mesajului, e mai greu să își atingă scopul. Să sperăm că elevilor le va plăcea prea mult batonul „doi frați” ca să se mai gândească în vreun fel la clipul video.