Bazata pe povestea filmului cu acelasi nume de John Buchan si Alfred Hitchcock, piesa transforma magistral o intriga demna de un thriller intr-o comedie spumoasa.
La capatul celor 39 de trepte de urcat pana in sala, spectatorul este surprins: film in teatru, poveste in poveste.Pe marginea subiectului original, se brodeaza un comic burlesc. Fiecare situatie dramatica isi are reversul ei comic, sporit de un decor care lasa parca intentionat de dorit.Cu o usurinta deosebita, fiecare din actori trece de la postura de actor la cea de personaj, iar drama pare sa fie de fapt aceea a… actorului care trebuie sa joace, cu orice pret si oricare i-ar fi mijloacele, ireprosabil.Si intr-adevar, miscarea scenica si secventele surpriza, in momente culminante de interes dramatic, sunt de un umor ireprosabil.Focusul nu e de aceasta data pe actiune, ci pe “Motor, actiune!”, pe detaliile regizarii unui film cu oameni talentati, si totusi, in primul rand, oameni.Pana la final, cele 2 planuri par a se intalni, intr-un final fericit, disponibil a fi vizualizat pe panza.Insa cum este inlocuit suspansul cu surpriza perfecta, ingredientul cheie al umorului de buna calitate, trebuie urmarit atent, in calitate de spectator.Va invit cu drag sa redecoperiti povestea “39 de trepte”, si cum se rade copios!